spusăciune

Romanian

Etymology

From spus +‎ -ăciune.

Pronunciation

IPA^(key): /spu.səˈt͡ʃu.ne/
Rhymes: -une
Hyphenation: spu‧să‧ciu‧ne

Noun

spusăciune f (plural spusăciuni) (archaic, rare)

talk, telling

Declension

Declension of spusăciune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) spusăciune	spusăciunea	(niște) spusăciuni	spusăciunile
genitive/dative	(unei) spusăciuni	spusăciunii	(unor) spusăciuni	spusăciunilor
vocative	spusăciune, spusăciuneo		spusăciunilor

Further reading

spusăciune in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)

This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.