șantaj

See also: şantaj

Romanian

Etymology

Borrowed from French chantage.

Pronunciation
  • IPA(key): [ʃanˈtaʒ]

Noun

șantaj n (plural șantaje or șantajuri)

  1. blackmail, shakedown

Declension
Declension of șantaj
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) șantaj șantajul (niște) șantaje șantajele
genitive/dative (unui) șantaj șantajului (unor) șantaje șantajelor
vocative șantajule șantajelor
Declension of șantaj
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) șantaj șantajul (niște) șantajuri șantajurile
genitive/dative (unui) șantaj șantajului (unor) șantajuri șantajurilor
vocative șantajule șantajurilor

Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.