înghițitură

Romanian

Etymology

From înghiți +‎ -tură.

Pronunciation
  • IPA(key): /ɨn.ɡi.t͡siˈtu.rə/

Noun

înghițitură f (plural înghițituri)

  1. gulp (usual amount swallowed)

Declension
Declension of înghițitură
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (o) înghițitură înghițitura (niște) înghițituri înghițiturile
genitive/dative (unei) înghițituri înghițiturii (unor) înghițituri înghițiturilor
vocative înghițitură, înghițituro înghițiturilor
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.